MANASTIREA INALTAREA SFINTEI CRUCI - CASIEL (de maici)
Biserica este monument istoric, intemeiata in jurului anului 1765 pe vatra unui schit mai vechi din secolul XVII de catre ieromonahul Pahomie Giorgiu, intors in locurile de bastina de la Strambu, dupa aproape 30 de ani de vietuire la manastirea Putna, din Moldova. S-a dorit sa fie ca o continuitate a altor manastiri ce-au existat in aceste locuri ca: Valea Fanta, in hotarul satului Strambu, Dealul Podului (la Chiuesti), Leorda si Casei, toate daramate in vremea prigoanei din 1700, din ordinul Mariei Tereza care forta catolicizarea credinciosilor ortodocsi. Din anul 1790 manastirea a fost luata sub ingrijirea preotilor din parohia Strambu. Intre anii 1830 si 1858, in modestele ei chilii s-a infiintat o scoala pentru copiii din imprejurimi, acestia invatand aici scrisul si cititul, randuielile bisericesti si exersand citirea psaltirii si ceaslovului. Totodata deprin-deau si multe lucruri gospodaresti. In 1923, un incendiu distruge in parte asezamantul, dar este renovat in acelasi an si apoi are o perioada de inflorire. In 1925 biserica este reparata de preotul Atanasie Giorgiu, inlocu-indu-se peretii rosi de carii si acoperisul, cu material lemnos de la vechea bisericuta Dumbraveni (Canciu). In anul 1950, la manastirea Casiel s-au stabilit cateva calugarite, dar in timpul prigoanei comuniste din anii 1959-1960, manastirea a fost desfiintata. Abia in 1991, la sarbatorirea inaltarii Sfintei Cruci, hramul fostei manastiri, s-a hotarat reinfiintarea ei cu obste de maici. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a aprobat hotararea consiliului Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului, iar Secretariatul de Stat pentru Culte, cu nr. 5101/1991, a autorizat reinfiintarea manastirii Casiel. Conducerea soborului a fost incredintata monahiei Varvara Giorgia care cu ajutorul Arhiepiscopiei, a Protopopiatului Dej, cu contributia credinciosilor din mai multe parohii si mai cu seama prin bunavointa oamenilor din Combinatul de Celuloza si Hartie - Dej, a reusit sa inzestreze manastirea cu o noua si frumoasa casa monahala in care sunt 15 chilii, noul paraclis si anexe gospodaresti.
Biserica veche este biserica din lemn pe fundatie din zid, de dimensiuni mici, compartimentata in altar, naos, pronaos. Are si un pridvor deschis, spatios, sustinut de doi stalpi din lemn in fata (stanga-dreapta) si doi in spate (dreapta-stanga), pardoseala lui este din ciment si de jur-imprejur are un grilaj din lemn inalt de 1 m. Catapeteasma este din lemn cu sculptura numai in partea superioara, usile imparatesti si diaconesti. Are o turla pe pronaos cu functie si de clopotnita, este la baza in forma patrata si in partea superioara tuguiata. Altarul este luminat de cate o fereastra la rasarit si la sud, alta foarte mica pe stanga, naosul primeste lumina de la cate o fereastra la sud si nord, iar pronaosul numai de la o fereastra in partea de sud. Ferestrele sunt din lemn, simple, fara grilaj metalic. Usa de intrare in naos este din lemn nesculptat. Pardoseala este din scandura, iar acoperisul bisericii (inclusiv turla si pridvorul) este cu sindrila. Fatadele exterioare sunt tencuite si zugravite in calciu. Paraclisul este incadrat in constructia noua din zid a manastirii. Are forma dreptunghiulara, compartimentat in altar, naos, un mic pridvor inchis si unul deschis, sustinut de doi stalpi din zid in fata si doi in spate. Catapeteasma din lemn sculptat inchide tot spatiul pana la bolta. Altarul este luminat de doua ferestre asezate pe stanga si dreapta, iar naosul de cate trei ferestre pe fiecare parte. Usa de la intrare este din lemn sculptat, de asemenea tot mobilierul. Pardoseala este din parchet, iar acoperisul cu tabla galvanizata. Toata sculptura a fost executata de Leon Vasile, din Tg. Neamt.
Pictura paraclisului a fost executata in tempera in anii 1993-1994, de pictorul Vasile Nitescu, din Bucuresti. In culoarul de trecere din naos la chilii sunt pictati sfintii romani: Constantin Branco-veanu si fiii sai, Sfantul Ierarh Gherasie de la Ramet, Sfantul Cuvios. Antonie de la Iezeru Valcea, Sfantul Cuvios. Ioan Hozevitul de la Neamt, Sfantul Cuvios. Ioan de la Prislop, Drept Credinciosul Stefan cel Mare si Sfantul Ierarh Antim Ivireanu.
Localizare:
Este situata la 25 km nord-vest de orasul Dej si la 9 km de centrul comunei Chiuesti prin care trece soseaua Cluj Napoca-Dej-Tg. Lapus. Din Dej in zile de lucru este autobuz, cu plecare la ora 16, care are statie la intersectia cu Valea Casielului si de aici 2 km pe drum pietruit (ca si din Chiuesti pana la aceasta intersectie) care in timpul verii este placut de strabatut pe jos, la umbra copacilor insotiti, cand pe o parte, cand pe alta, de susurul paraului Casiel. Asezamantul monahal este construit in peisajul catunului Valea Casielului, in dreapta drumului, la poalele unui deal acoperit de padure. In fata manastirii, precum si la nord de ea, sunt de asemenea dealuri acoperite de padure. Intrarea din drum spre biserica se face pe o alee pavata marginita de flori si arbusti.
 Manastirea Casiel Manastirea Casiel Manastirea Casiel Atractii turistice in judetul Cluj:
Castelul Bánffy
Castelul Kemény, Jucu de Sus
Castelul Béldy din Geaca
Castelul Bocskai, Aghireșu
Castelul de la Gilău
Castelul Haller, Coplean
Castelul Mikes, Săvădisla
Castelul Jósika, Moldovenești
Castelul Kemény-Bánffy, Luncani
Castelul Kornis, Mănăstirea
Castelul Schirling, Cornești
Castelul Teleki, Luna de Jos
Castelul Wass
Conacul Kemény, Luna
Cetatea Bologa
Cetatea Cuzdrioara
Cetatea Dăbâca
Cetatea Liteni
Cetățuia (Cluj-Napoca)
Cetatea Fetei, Florești
Fânațele Clujului
Cheile Turzii
Rezervația naturală Padiș
Beliș-Fântânele
Lacul Tarnița
Lacul Fântânele
Lacul Geaca
Cascada Ciucaș
Cascada Răchițele
Palatul Banffy
Parcul Etnografic Romulus Vuia
Muzeul Etnografic (Muzeul Satului), Cluj-Napoca
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
Muzeul Apei
Muzeul de Mineralogie
Muzeul de Speologie "Emil Racoviță"
Muzeul Zoologic, Cluj-Napoca
Muzeul "Emil Isac", Cluj-Napoca
Muzeul Arhiepiscopiei Ortodoxe, Cluj-Napoca
Muzeul Universității "Babeș-Bolyai"
Vivariul Universității "Babeș-Bolyai"
Muzeul de Istorie din Turda
Muzeul Municipal Dej
Muzeul de Istorie din Gherla
Muzeul Sătesc de la Iclod, Iclod
Muzeul Mănăstirii Nicula, Mănăstirea Nicula
Acvariul USAMV |
Staţiuni turistice (76)
